Riviera Franceză

Chit că deja plănuiesc următoarea vacanță, tot voi lăuda puțin destinația care mi-a bucurat ochii și liniștit sufletul.  Coasta de Azur a fost o alegere spontană, pe genul ‘unde mergem anul ăsta?’. Ideea era simplă și liniștită! Și tot pe această idee, la începutul lui Septembrie am aterizat în Nice.

Dacă anul trecut am greșit cu cazarea, anul ăsta totul a fost PERFECT! Aaa, ba mai mult, am refuzat să iau o cazare la 4*, pentru una la 3*. Motivul? Hotelul de 4* nu avea piscină. Și oricum, consider că în concedii nu pachetele All Inclusive sau cazările la 5* contează, ci experiențele cu care pleci de acolo, și crede-mă, poți să dormi pe jos, dacă la final ai o poveste.

Hai să fim sinceri! De cazare te întreabă lumea o dată, de două ori, despre bilet (cât a costat, cum l-ai luat) – o singură dată. Și ce povești să ai dintr-un hotel de 5*? Ah, sigur că poți spune câte ceva despre paturi, despre camerele spațioase, băile accesorizate and so on….dar eu nu vreau doar povești de 5*, vreau mai mult 🙂

Cazarea a fost excepțională, nimic de lux, dar foarte, foarte curat (și ăsta este detaliul principal), ce-i drept cazarea asta a costat mai mult decât aia de 4*, dar peisajul și oamenii s-au îmbinat perfect, iar banii deja erau istorie. Noi eram acolo, iar banii cheltuiți.

Niciunde nu am trăit dimineți mai fericite, acolo fiecare început de zi însemna, pe lângă micul dejun și o cafea franțuzească, o experiență vizuală unică! Fie ne servea o tanti creață, cu o față rotundă căreia i se umplea gura și ochii de fericire când saluta, fie de un tip chel, cu ochi mari, albaștri, care efectiv avea un zâmbet atât de proeminent că m-am și întrebat „nu l-or durea obrajii?!”.

Apoi, peisajul te trimite în cel mai frumos film, am văzut atâtea culori într-un singur loc, combinate excepțional. Fiind cazați într-un cartier de locuitori, și nu dedicat turiștilor, dimineța când plecam spre o nouă locație, trebuia să ne pregătim pronunția, pentru că urma un val de saluturi zâmbărețe, deloc românești.

Vacanța asta am experimentat de la locuri, mâncăruri și vinuri, până la oameni.  Culoarea turcoaz a mării te făce dependent de loc, iar plaja cu pietriș îți oferă cel mai natural masaj. Èze, Cannes si Monaco au fost principalele locații pe care le-am vizitat. Monaco – scump și nimic care sa imi placa in mod special, Cannes – vibe-ul este unul misto, acolo respiri lux, efectiv totul e scump, dar nici asta nu m-a dat pe spate. Luxul e fain, vibe-ul bun, dar Èze este poveste. Si daca ajungi pe Coasta de Azur, nu da Èze pe Monaco.  Sigur, dacă ajungi să le vezi pe toate, e perfect!

Dacă vrei să retrăiești copilăria ta, aia fără griji, în care existau prinți și prințese, mergi în Èze si o vei retrai. Èze este un mic paradis cu străzi înguste și practic intri dintr-o stradă în alta, este un sătuc cu un design ușor pietros, dar foarte natural. Miros de cafea, vin sau pizza, muzica, mașinile de lux – toate se îmbină așa de bine și toate sunt așa relaxate acolo. Èze are totul – în față ai marea, în spate ai muntele.

Peisajul, oamenii de la hotel si cateva interactiuni politicoase, m-au facut să regret că nu am luat măcar 10 zile de concediu. Dar dacă mă întrebi despre francezi, nu sunt cei mai simpatici! În Franța am simțit și cea mai puternică și urâtă formă de respingere! De la aeroport, până la magazine ai să vezi oameni care fie refuză să vorbească engleză, fie au reacții ciudate, iar dacă sunt români – nu te cunosc, nu te privesc…nu exiști pentru ei.

Dacă peisajele te copleșesc, oamenii te răcesc! Dar fiecare călătorie, fiecare interacțiune este o experiență, iar experiența este o evoluție și o șansă de a te cunoaște și exploata mai bine. Din acest motiv cred că cea mai bună investiție a omului este să călătorească! Doar călătorind vezi situații, trăiești experiențe și te bucuri de moment!

Coasta de Azur va fi mereu o contradicție între oamenii albi, care emană o răceală incredibilă și cei de culoare, dispuși să te ajute cu tot ce ai nevoie. Nicăieri nu m-am încărcat cu atât de multă energie bună și atât de mult optimisim, ce-i drept, nici nu am avut atâtea termene limită, clienți care să mă terorizeze și oameni care să mă enerveze așa grav înainte și după vacanță! Și poate m-a ajutat, am gustat din plin vacanța asta 🙂