Category Archives: Călătoresc

Mergi în Creta cu un bagaj și te întorci cu două - ăla inițial și altul emoțional. Mare atenție, nu cumva să ți se strecoare o pisică sau un pisoi printre cele două bagaje. Am descoperit aerul Greciei în urmă cu un an. După cum bine știți, am trecut prin anul statului în casă, iar eu am decis să testez Grecia, Zakintos, imediat cum s-au liniștit apele. Merită să pui această locație pe listă, dar pe mine nu m-a convins. Pe de altă parte, vinovat poate să fie și sezonul - August - caracterizat prin aglomerație și căldura insuportabilă.

Zakynthos a fost prima mea întâlnire cu Grecia. După un an petrecut în casă din cauza pandemiei, această destinație a fost o gură de aer proaspăt după perioada dificilă prin care am trecut cu toții. Cu toate acestea, Grecia în plin sezon a fost o alegere mai puțin inspirată. Temperaturi extrem de ridicate, incendii și aglomerație intensă - o combinație dificilă.

Italia nu trebuie ratată absolut deloc. Are poveste, eleganță și cafea bună. Anul ăsta mi-am propus să explorez Sudul. Dacă pe 11 Februarie, când am ajuns acolo, am zis: bă ce dracu caut aici? Pe 15, mi-am oferit răspunsul: experiență!  Nu a fost chiar așa de rău, dar nici chiar așa de bine. Nordul Italiei este extrem de diferit, cu totul! Sudul? Ah...altă poveste! Poate am fost așa șocată, pentru că nu m-am așteptat la o diferență atât de mare.

Chit că deja plănuiesc următoarea vacanță, tot voi lăuda puțin destinația care mi-a bucurat ochii și liniștit sufletul.  Coasta de Azur a fost o alegere spontană, pe genul 'unde mergem anul ăsta?'. Ideea era simplă și liniștită! Și tot pe această idee, la începutul lui Septembrie am aterizat în Nice. Dacă anul trecut am greșit cu cazarea, anul ăsta totul a fost PERFECT! Aaa, ba mai mult, am refuzat să iau o cazare la 4*, pentru una la 3*. Motivul? Hotelul de 4* nu avea piscină. Și oricum, consider că în concedii nu pachetele All Inclusive sau cazările la 5* contează, ci experiențele cu care pleci de acolo, și crede-mă, poți să dormi pe jos, dacă la final ai o poveste.

Italia este, din punctul meu de vedere, teritoriul eleganței. De prima dată când am ajuns acolo, am rămas impresionată de aerul galant pe care-l emană prin toți porii.  Nici nu contează că aterizezi la Roma sau Milano, Italia are un vibe special. De la mașinile care par foarte curate, până la parfumul scump al batrânelor ce își etalează hainele de blană luxoase. Ce vorbesc aici! Cum m-am văzut ajunsă acolo, cum am înțeles și „aerele” unora ce lucrează temporar sau permanent în Italia. Câteodată devine imposibil să nu copiezi ce vezi în jurul tău și, mai ales, dacă îți place un tipar. Spre exemplu, eu sunt cazul care se poate îndrăgosti iremediabil de personaje din cărți, seriale...Și, deci, cum să fii altfel când Italia respiră atât de multe nuanțe elegante?

Să te plimbi este un lux! Corect, dar nu un lux financiar, ci un lux cultural. Anul ăsta l-am început prin Italia, apoi am trecut vreo 2 săptămâni prin Germania și urmează alte câteva locații despre care abia aștept să scriu. Habar n-am dacă aș recomanda mâncarea din Germania, restaurantele sau mai știu eu ce, dar da, aș recomanda un loc ce mă emoționeaza, calmează, relaxează și distrează. Dincolo de faptul că am avut extrem de mult de lucru în alea două săptămâni, am reușit să ajung și în Parcul Wilhelmshöhe. Sincer, germana e amuzantă pentru mine, îmi sună ca și cum trebuie să ai o limbă foarte sucită...la propriu. Pe cuvânt, limba trebuie să aibă o formă, o poziție și cred că și un gust :) Un cuvânt format din 3 litere în română, la ei poate avea 15 litere...Eh, dar exericițiul e mama reușitei.

Îmi place tare de tot Spania, îmi plac oamenii și mâncarea, îmi place tot acolo. Ah, si ei chiar stau bine cu autostrazile. Costa Brava În 2018 am luat la „pas” Costa Brava și dincolo de câteva peripeții, totul a decurs bine. Până la vacanța mult dorită și așteptată,  ghinioanele aveau să ne urmărească și să ne ofere câteva migrene serioase. Am găsit zbor la 6 dimineața, dar ne-am trezit mai devreme, deci pe la 3:00. Ghinionul și mai mare a fost că eram coaptă de răcită. Ajunși în Barcelona (eu și soțul meu), obosiți și zăpăciți, ne-am trezit și fără transportul ce-l plătisem, și cu 2 ore de așteptat în aeroport.

Ziua II din concediul de îmbătrânire a început pe la 9 dimineața. După micul dejun am decis să vizităm Lacul Como. Iar următoarea zi să dăm o fugă în Milano. Nimic ieșit din comun, doar câteva schimbări de tren, dar totul a mers perfect. Lacul Como mi se pare perfect!  Și când spun perfect, mă refer la peisaj (altceva nu am putut testa). Cred că ăsta este unul dintre locurile pe care chiar nu ar trebui să-l ratezi dacă ajungi în Italia.

Dumnezeule, dar ce e cu dorul ăsta de vacanță? De nebunia aia de a sta la plajă, de a bea o bere și mânca ceva nesănătos. Plimbările de seară care mă duceau acasă la ore târzii și un chips mâncat la terasă, apoi revenind și revenind la obiceiurile sănătoase. Dacă îmi place ceva, reiau pozele, răsfoiesc prin memorie și retrăiesc clipele.