De când mă știu, mi s-a spus „Uită-te la ei! Ăla cum poate?”. Toate aceste vorbe stârneau în mine un soi de competiție, dar rezultatul final nu ducea la ceva avantajos, din contră - cu fiecare „încurajare” de acest gen, invidia își făcea cât mai profund loc în definiția mea umană. În toată această ecuație, cel mai trist mi se pare că și ca adult ai tendința de a urma aceste reguli nesănătoase.
O vorbă veche zice că recoltele se adună, vremea este imprevizibilă, gusturile se schimbă, oamenii îmbătrânesc. E drept! De vreo 4 ani, timpul mi se pare o unitate de măsură transparentă și incomensurabilă, atât de valoroasă, și atât de neglijată. Am senzația că tot ce era frumos în copilăria mea, azi s-a transformat în marketing. Cumva e normal, deși pierdem substanța zilei de azi.
M-am tot gândit, regândit, gândit din nou, răzgândit... si am ajuns la o concluzie! Zilelele libere sunt foarte enervante! Glumesc, poate! 🙂 E foarte greu să spun că-i glumă sau realitate, pentru că eu de la 10:00 am avut doar întâniri pe Google Meet, 3 telefoane și 3 cafele. Azi, 30 Noiembrie - zi liberă în România. De fapt, asta-i paradigma angajatului și cea a antreprenorului. Ca angajat, iluzia stabilității și libertății - îți conferă o încredere, dar ca antreprenor - iluzia asta este inexistentă și vorba aia - ce-și face omul cu mâna lui se numește lucru manual. Long, short story - e simplu, e complicat, e complicat și simplu - să fii și una, și alta.
Mergi în Creta cu un bagaj și te întorci cu două - ăla inițial și altul emoțional. Mare atenție, nu cumva să ți se strecoare o pisică sau un pisoi printre cele două bagaje. Am descoperit aerul Greciei în urmă cu un an. După cum bine știți, am trecut prin anul statului în casă, iar eu am decis să testez Grecia, Zakintos, imediat cum s-au liniștit apele. Merită să pui această locație pe listă, dar pe mine nu m-a convins. Pe de altă parte, vinovat poate să fie și sezonul - August - caracterizat prin aglomerație și căldura insuportabilă.
Hai să-ți povestesc o experiență care azi mă face rea, incredibilă și pretențioasă. Când m-am apucat de IT, dincolo de prejudecățile celor din jur, m-am lovit de mine. O tipă perfecționistă, care ținea cont de tot și de toate, care dormea 6h pe noapte să recupereze ce alții au făcut în facultate.
Nu îmi mai permit, donez cățel! Nu mai avem timp sau situația a devenit mai sensibilă...sau, sau, sau...Cam așa sună scuzele pe grupurile de social media, grupuri în care unii donează, alții vând sau adoptă. Desigur că există și probleme, nu încape îndoială! Totuși, cumpărarea unui animal de companie ar trebui să se bazeze pe câteva reguli de bază, poate niște legi mai aspre ar putea ajuta. Habar n-am, dar nu-mi plac deloc oamenii a căror scuză n-are vreun fundament serios, iar abandonul devine soluția. Cel mai stupid și enervant argument pe care l-am auzit până acum.
Who is your hero? Al meu, acum - erou ar fi acel om gata să-mi răspundă la cele 100 de întrebări, legate de prima mea experiență reală ca și Scrum Master (SM). M-am ancorat în nebunia de a descoperi partea asta de Agile de câțiva ani. O tot tatonez, o tot studiez, o tot învârt și am început să o și aplic. Însă, vorba aia: teoria ca teoria, dar practica ne omoară!
An de an am ales să pun pe foaie, virtuală sau nu, rânduri despre omul pe care-l pomenesc zilnic. Habar n-am cum a trecut timpul și unde s-a dus, dar mai ales - unde se îndreaptă, dar tu vei fi mereu pe buzele mele. Fără să-mi dau seama, mi-ai trasat personalitatea și mi-ai indus tăria de caracter de care, nici azi, nu mă pot lăsa.
Stresul şi nivelul crescut de anxietate la birou sunt doar două exemple de probleme amplificate de virusul SARS-COV2. Lucrul de acasă poate favoriza existenţa acestor probleme, care au devenit din ce în ce mai prezente în vieţile noastre. Pe lângă productivitatea scăzută, sănătatea psihică a angajaţilor poate deveni o problemă reală atât pentru aceştia, cât şi pentru angajatori. Una dintre cele mai bune soluţii care poate ajuta la combaterea problemelor create de stres şi anxietate este să identificăm acele lucruri din viaţa noastră care ne revitalizează şi să acţionăm în acest sens. Pentru majoritatea oamenilor, animalele de companie reprezintă un sprijin emoţional considerabil, o punte de legătură între vremurile grele în care trăim şi fericirea pe care micii blanoşi o pot produce din iubirea lor necondiţionată.
Zâmbiți - La urma urmei, este vin! În felul ăsta - Matthew Jukes își începe grandioasa și educativa carte despre vin - Cartea Vinurilor. Faptul că îmi place vinul și că-s consumatoare, nu-i secret. Am mai spus și îmi susțin părerea - vinul este parte din povestea noastră.
Provin dintr-un sat atât de mic, că nu îmi imaginam viața cu atâtea nuanțe și versiuni. Când locuiești într-un loc în care toată lumea se știe cu toată lumea, e foarte simplu să-ți iei lumea-n cap sau să crezi că tu ai văzut tot ce se putea. Sigur, acest lucru se întâmpla la vârsta de 16 ani. Mă gândesc că dacă ajungi la 25 și încă ai gândirea asta - este rău, dar rău de tot!
E o nebunie curată. Mă confrunt cu tot felul de situații și mă schimb uimitor, dar e prima dată când o zic răspicat și bine fac. Mi-am terminat lucrul, mi-am pus un pahar de vin, câteva melodii pe fundal, am o grămadă de întrebări în cap și o carte recent începută.