Mă gândesc la ciclul ăsta vicios ce are la bază zilele de Luni și Vineri. Lunea, în prima parte a zilei, eu nu funcționez prea bine, iar Vinerea în ultima parte a zilei, funcționez la fel de slab. Însă, îmi iau revanșa Sâmbăta, căci în ultima vreme, lucrez destul de bine în ziua asta.
Ce-mi place cel mai mult după o săptămână de lucru, nu este că vine Sâmbătă sau Duminică, ci faptul că mă trezesc la 8, pot să mă întind la povești pe terasă până la 10-11, să ascult muzică, iar pe la 12 să îmi intru în mână cu seria de lucruri ce trebuie făcute și în casă. Iar seara, când se lasă răcoarea, pot să îmi iau un pahar de vin sau berea neagră și să continui poveștile până în miez de noapte.
Este mișto să ai timpul ăsta pentru tine și să ți-l porționezi precum feliile de tort ce le-ai mâncă pe nerăsuflate, dar gândul că o sa te îngrași, te ajută să le pui bucățele separate în frigider și să echilibrezi consumul lor.
Nu e ca și cum în timpul săptămânii nu pot asculta muzică, dar prefer să mă trezesc de la 6-7, pt ca de Luni – Joi, dau cele mai bune rezultate până în ora 13. Ăla e momentul în care aș muta munții din loc și atât! Normal că seara sau noaptea, mă instalez în sufragerie cu un vin, porția de serial sau o carte. Cu toate astea, în timpul sătămânii sunt mai aglomerată și parcă luxul ăsta nu este trăit atât de intens.
Și cred că, da, luxul ăsta nu mi-l oferă banii, luxul ăsta mi-l oferă momentul!
