Hai să-ți povestesc o experiență care azi mă face rea, incredibilă și pretențioasă. Când m-am apucat de IT, dincolo de prejudecățile celor din jur, m-am lovit de mine. O tipă perfecționistă, care ținea cont de tot și de toate, care dormea 6h pe noapte să recupereze ce alții au făcut în facultate.
Să ne-nțelegem din capul locului, susțin să urmezi o facultate, dar nu pentru că așa fac toți sau pentru că vrei să fluturi diploma prin fața rudelor sau a prietenilor. În fine, ce vreau eu să spun este că primii ani de muncă te vor epuiza, te vor enerva, dar până la urmă se vor aranja toate.
Când m-am angajat prima dată, aveam în cap o singură chestie – să fiu cea mai bună! Și cum faci asta? Muncind! Da, da, dar am făcut și câteva greșeli pe care și azi le plătesc.
Nu ține orele extra pentru tine
Garantat nu sunt singura persoană care a lucrat 12h și ponta 8h. Ei, bine, asta ține până când obosești sau până când motivația dispare. Lipsa motivației este periculoasă! Motivația este combustibil pentru rezistență. Bun, bun – orele extra au însemnat orele pe care ar fi trebuit să le petrec la o facultate tehnică. Eu le-am petrecut prin alta, care m-a ajutat destul de mult, dar câțiva ani mai târziu.
Avantajul orelor extra: înveți, faci impresie bună, respecți termene limită, poate primești și bani mai mulți (dar nu toți plătesc orele extra) etc.
Dezavantajul cel mai mare este oboseala, urmată de ani în care nu vei mai fi înțeles cum de înainte făceai același lucru ca și azi, dar în estimări mai scurte.
Orele extra trebuie comunicate șefului, clientului. Crede-mă că te va scuti de explicații mai târziu. Plus că, nu uita, unora nu le va pica bine să plătească 19h în loc de 10h. Nu toți vor fi fericiți cu versiunea corectă a ta, dar incorectă pentru ei!
Nu ține secretă dorința de a evolua
Știu că mulți zic să fii atent cui și ce îi zici, că-ți poate fura ideea. Am crezut și eu în ideea asta! 🙂 O perioadă, senzația că nu-s suficient de bună mă făcea să cred că alții mi-ar putea „fura” colaborarea. Total incorect! Câteodată regret că nu i-am lăsat pe alții să se lovească de unele situații. Nimeni nu-ți poate lua locul. Hai să fim drepți, dacă cineva îți ia clientul – nu ți-l ia fără acordul lui. Crede-mă, vine o vreme în care vrei să vină cineva să-l ia cu totul. 🙂
Fără o facultate tehnică și cu multe frustrări în spate, am învățat doar de la oameni. Cum te poate ajuta cineva dacă nu știe că ai nevoie? Oamenii nu fură alți oameni – cine decide să plece, să plece! Oamenii fură idei sau se inspiră, dar asta nu garantează succes! Frustrarea oamenilor nu-ți poate opri dorința de a evolua – doar pe a lor! Și nu contează cum evoluezi, și cum te văd cei din jurul tău, contează care este scopul tău final.
Desigur, tot din experiență-ți mărturisesc, în drumul tău va mai veni câte unul, altul să-ți zică că n-ai să poți, că e greu, că nu o să-ți placă sau că te lauzi cam mult. Eu, scăldată în cădelnița grandomaniei, fix ca ei am făcut, dar opus – am putut, a fost greu, dar am făcut eu ușor, n-am putut, dar am reușit, nu m-am lăudat, m-am bucurat 🙂 Dar să știi că de la oamenii care promovează astfel de idei, am învățat un lucru – să fiu perseverentă! Ei cu foarte multă perseverență m-au demoralizat, eu cu mai multă am continuat să mă frustrez, dar să evoluez! Căci, evoluția nu-nseamnă doar zile bune!
Întreabă, întreabă
Cel mai bine cunosc sentimentul ăla „dacă zic prostii?”. După ce am obosit, căci la mine oboseala și-a spus cuvântul după câțiva ani, am înlocuit replica asta cu ”și dacă zic?! Mai bine zic, dar nu fac”. Nu-s cel mai mare susținător al întrebărilor puse fără cap, dar crede-mă că o întrebare n-a omorât pe nimeni. Întreabă și caută. Curiozitatea este cel mai bun remediu al plictiselii.
Nu te lăsa intimidat de aroganța șefiei
Oamenii suferă de complexul șefiei, unii sunt șefi mai mici, alții se fac, unii se cred, alții sunt șefii ăia mari, și la final de zi – unii sunt oameni, alții doar se prefac!
M-am lovit la un moment dat de un tip, ceva lider tehnic (technical lead), care mi-a pus niște întrebări banale, adică pentru alea nu ai nevoie decât de curiozitate. Totuși, aroganța lui mi-a comunicat „cu facultatea ta, cel mult, poți fi o secretară”. În primă fază, răutatea mea nu s-a lăsat mai prejos, așa că i-am dat o replică de care și azi sunt mândră
Și dacă voi fi o secretară, voi fi mai bună ca tine!
Evident că s-a uitat la mine cu repulsie, evident că m-a durut, dar n-am renunțat! Evident că sunt mai bună, doar m-am scăldat în cădelnița grandomaniei. Modestia n-are de ce să-mi moară, sunt mai bună ca mulți care au stat prin facultăți ani de zile. În 6 ani de IT – mi-am pus bazele, am căutat să învăț de la oameni mai buni, am acceptat că nu-mi plac toate proiectele sau toți clienții, că pot fi cea mai bună sau cel mai mare dezastru – depinde cum te raportezi la situație, dar cel mai important – am învățat să mă axez pe soluție! Și, în final, de ce ai vrea să lucrezi cu oameni care pun etichete?
De fapt, oamenii sunt răi și buni, dar dacă tu vrei să faci ceva, nu trebuie decât să nu renunți. Ai dreptul să te plângi, să te vicitimizezi, dar să renunți?! N-ar trebui să-ți oferi acest drept vreodată. Oamenii știu să se adapteze la cei din jur, de ce ne raportăm la resturi?!
Nu, nu știu, nu am timp, nu vreau, nu am chef
Paradoxal, dar adevărat – NU este atât de pozitiv, nici n-ai visat tu vreodată. De când mă știu, extremele m-au atras, ori am zis da, ori nu. Implicată am fost mereu, tot implicarea m-a pus să zic – FACEM, când ar fi trebuit să spun NU. Azi, e la ordinea zile – NU. Nu vreau să lucrez cu anumiți oameni, nu vreau să-mi văd anumite rude, nu mă interesează să-mi pierd vremea disimulând, nu am timp să repar după alții. O fi bine, o fi rău – eu sunt fericită!
Dacă nu-mi place un om, aș putea să mă prefac, dar timpul meu este prea prețios. Când zici NU, nu trebuie să însemne că te oprești acolo, din contră, zici NU la ceva pentru un DA la altceva.
Cele mai dure NU – uri din viața mea au fost, de fapt, cele mai puternice rampe de lansare. Dar pentru asta ai nevoie să alergi chiar și când simți că nu mai ai picioare! Performanța nu se face peste noapte, chiar dacă trăim în societatea în care toți sunt bogați, slabi, consumă doar Moet, postează poze doar din vacanțe și pun doar #hashtaguri despre cât de frumos este totul 🙂
