Nu îmi mai permit, donez cățel! Nu mai avem timp sau situația a devenit mai sensibilă…sau, sau, sau…
Cam așa sună scuzele pe grupurile de social media, grupuri în care unii donează, alții vând sau adoptă. Desigur că există și probleme, nu încape îndoială! Totuși, cumpărarea unui animal de companie ar trebui să se bazeze pe câteva reguli de bază, poate niște legi mai aspre ar putea ajuta. Habar n-am, dar nu-mi plac deloc oamenii a căror scuză n-are vreun fundament serios, iar abandonul devine soluția. Cel mai stupid și enervant argument pe care l-am auzit până acum.
Îmi donez câinele și pisica, deoarece îmi strică gazonul!
Se cumpără ușor și se părăsesc și mai ușor. De când mi-am luat câine, faptul că văd oameni care decid să doneze sau să abandoneze animalul de companie, mă îngrozește. Majoritatea timpului meu l-am stat la casă, înconjurată de animale. Câini, pisici, cai, iepuri, vaci etc – multe animale mi-au umplut ani de zile gospodăria și indiferent despre ce animal vorbim, responsabilitatea vine și ea la pachet cu acesta. Pe la vreo 10 ani, părinții au cumpărat câțiva iepuri. Aveam o cușcă cu aproximativ 8 încăperi dedicate acestora. Îmi amintesc că eram super entuziasmată de acele vietăți mici, drăguțe și total inofensive, dar hrănitul și curățarea cuștii nu era tocmai activitatea pe care-mi doream să o fac din 2 în 2 zile. Totuși, de atunci mi s-a explicat clar, orice animal vei avea, să te gândești de 10 ori, acesta vine la pachet cu o serie de responsabilități.
Când mi-am luat câine, nu eram străină de ce înseamnă acesta, având în vedere că 18 ani i-am locuit la țară, însă una e să ai câine la curte, alta e să-l ai în patul tău. Așadar, puiul de 6 săptămâni a făcut 4 ani și el tot în casă stă, iar asta nu înseamnă doar poze drăguțe de Instagram. Asta înseamnă și scări zgâriate, păr cât cuprinde, cumpărat mâncare și controale medicale, găsit dădacă când plec de acasă și lista poate fi mai lungă de atât.
Faptul că văd atâtea animale abandonate, mă întristează foarte tare, pentru că atunci când le luăm, gândul că ar putea deveni grea întreținerea lor n-ar trebui să fie departe.
Într-un articol publicat în 2020, pe https://www.eurogroupforanimals.org/, Franța este descrisă ca fiind European champions în ceea ce privește abandonul animalelor de companie. Ba mai mult, în timpul verii, rata de abandon crește cu aproximativ 60% față de restul anului.
- Îmi permit să-l întrețin?
Factorii financiari se numără printre primele și cele mai importante motive pentru care animalele sunt abandonate. Întreținerea acestora, înseamnă nu doar o pungă de bobițe, ci și vizite regulate la veterinar, urgențe, jucării etc.
- Am spațiu?
Câinii, spre exemplu, pot sta în curte, dar și în acest caz trebuie atenția sporită, astfel încât aceștia să nu navigheze de nebuni pe străzi. Dacă-l țin în casă, lucrurile se complică – animalul devine dependent emoțional de noi, face gălăgie, mizerie, latră etc.
- Sunt capabil să-mi aloc timp din ziua mea pentru animalul de companie?
Timpul pare a fi principalul motiv al abandonului. Ce-i drept, dacă n-ai timp de animal, nu-l chinui. Lista întrebărilor poate continua, însă cred că fiecare om are trebui să aibă un top 10 întrebări pin care să înțeleagă DA-ul sau NU-ul în cazul unei „achiziții” de acest gen.
În cazul meu, cățelul este doza de energie și fericire zilnică, dar nu mereu este doar ușor cu el. Pe cât de tare mă distrează și mă scoate din supărările zilnice, pe atât de mult trebuie să am grijă de el. Animalul nu trebuie să fie un moft, trebuie să fie o decizie responsabilă, pe care dacă nu ți-o poți asuma, nu ți-o aduce în casă.
