Știți…ăăă…această hârtie poate să fie falsă! Până la urmă este doar o hârtie, nu are vreo validitate.

 

În urmă cu o lună eram un car de nervi, pentru că TV-ul cumpărat în 2015 a suferit o transformare, s-a stricat. Stricat e mult spus, pe ecran apar 3 buline, care devin vizibile când se schimbă luminozitatea. La început a fost foarte enervant să vezi mereu acele chestii ce seamănă cu o monedă, dar apoi ne-am obișnuit. Marca televizorului este LG și a costat ceva bănuți, dar ce mai contează atât timp cât avea ce ne-am dorit.

Am fost mulțumită de calitatea lui, dar nu și de vânzători. L-am luat de la Media Galaxy și ni s-a spus că putem să îl ducem la ei dacă se strică. La achitarea produsului am primit un bon și un certificat de garanție, care s-a dovedit inutil. Pe certificat scria că are 3 ani garanție, dar ATÂT. Erau menționate acele condiții de utilizare și nimic altceva. De vreo mențiune cum că producătorul are și el garanția lui, nici vorbă. Și nu am avut des probleme de acest gen ca să știu cum stă treaba.

În fine, iau televizorul și mă plimb cu el prin mall până ajung la magazin. Acolo explic situația unui angajat și așa începe spectacolul. Îi arăt garanția, desface produsul să vadă exact dacă mai are și alte probleme și observă acele „BULINE”, dar nu are o soluție și nici un răspuns adecvat.

Știți…ăăă…această hârtie poate să fie falsă! Până la urmă este doar o hârtie, nu are vreo validitate.

Iar eu m-am enervat. Culmea, televizorul intrase în anul 3 de garanție, fix cu o lună înainte. Deci, conform magazinului, produsul meu stricat nu mai era treaba lor. I-am răspuns acelui angajat într-o manieră răspicată

Nu puteți să-mi spuneți că această hârtie nu are validitate, dvs. ați emis acest document în urmă cu 2 ani, nu eu, nu altcineva. Și nu e chiar o hârtie, este un document prin care sunteți responsabili de repararea produsului.

Doamnă, eu înțeleg, eu nu lucram aici când dvs. ați cumpărat televizorul, dar astea sunt regulile magazinului. Noi nu îl putem repara, ci doar producătorul.

Mi s-a părut firesc să discut cu managerul, așadar:

Cine e manager aici?

Angajat:

Imediat vine domnul.

Schimbul de replici a fost unul savuros:

Cf. legii… noi nu putem repara tv-ul.

Eu: Unde ați menționat această lege aici, în document?

Nu e nevoie de nicio mențiune, asta e regula!

Eu: Păi și eu de unde să știu regula asta? Veniți cu o lege, mi-o aruncați în față……Măi nene…stați așa

Nu mă luați cu măi nene, eu sunt manager aici.

Eu: Nu vă jignesc când zic asta, dar dvs.veniți la mine și mă luați cu niște informații pe care nu mi le-a furnizat nimeni înainte.

Asta e regula, doar LG poate repara Tv-ul.

Managerul era atât de mândru de funcția lui și uita că în față are un om care a plătit niște bani și care ar fi înțeles că asta e regula dacă ar fi fost undeva menționată!

Am sunat la LG, iar de la ei am aflat:

Documentul dvs. nu este unul valid, ne trebuie un certificat de garanție VALID.

Eu: Cum nu este valid?

Doamnă, avem nevoie de un certificat pentru TV!

Mda…și eu ce fac?

Mergeți la Media Galaxy și cereți unul bun, trebuie să vă dea, sunt obligați să vă dea!

Eu nu mai merg acolo, deja am fost tratată într-un fel de manager, iar dacă mai merg pornește un război!

Râde…

ăăăă…păi faceți altfel, mergeți la Altex!

Mă lămurise foarte mult.

Sun la Media Galaxy și într-un final am ajuns tot la Altex, la un nene 😀  manager care s-a arătat politicos și chiar a insistat să duc produsul, cerându-și scuze pentru aceste neplăceri. (Omul care a dorit să ne ajute era manager la Altex, în București)

Doar că răspunsul lor a venit cu întârziere, timp în care am decis să nu mai am nicio legătură cu ei, ci doar voi notifica o instituție competentă să-mi analizeze documentul și să acționeze în consecință. Și asta voi face ori de câte ori cineva nu îmi oferă toate detaliile din capul locului. Consider că nu am dreptul să mă cert cu oamenii, dar nici obligația de a accepta ca oamenii să-și bată joc de munca mea.

Iar faptul că ai un statut profesional, în ochii mei ești un om care ar trebui să-și facă treaba. Aroganța asta –  eu sunt X, nu ține și nici nu mă intimidează. Încă am principiul – Stai în banca ta, în față poate fi una mai înaltă și rezistentă!