O relație se termină pentru că…

În ultimii ani, viața mi-a fost vizitată de tot felul de tipologii. Cei mai mulți oameni cu care am interacționat vin din mediul de lucru, iar cu unii am ajuns să am o super relație, pe când, cu alții să am capitole incheiate cu succes. Iar uzura începe când întreținerea se termină.

Susțin foarte mult ideea de întreținere. De ce? Hai să trasăm niște idei simple: ca să ai un corp frumos, trebuie să ai grijă de el, să-i oferi întreținere prin sport, tratamente corporale etc. Un alt exemplu, ca să ai o casă curată mereu, trebuie să faci curățenie de cel puțin 4 – 5 ori pe săptămână sau chiar zilnic. Deci, orice lucru pe care vrei să-l ai multă vreme sau măcar o bucată bună de timp, trebuie întreținut.

Unde vreau să ajung, relațiile se termină, și dacă în urmă cu 10 ani mi se părea capăt de lume, acum mi se pare cel mai bun lucru care se poate întâmpla. Întreținerea o putem face, dar nu deținem control asupra tuturor lucrurilor, iar dacă ai încercat de unul sau una singură să întreții o relație, las-o! Cel mai frumos lucru care se poate întâmpla este să lași o relație să se termine, ca să poți începe altele. 🙂

O relație se uzează, nu pentru că este o relație, ci pentru că orice în viața asta are nevoie de atenție,  câteodată mai puțin, alteori mai mult. Și de ce se termină o relație? Iată…

Oamenii se schimbă

Schimbarea este foaia cea mai periculoasă, dar și cea mai frumoasă. Poate fi dificil sau nu, dar dacă te gândești câte avantaje are pe termen lung, parcă merită tot efortul. Mult timp am crezut că sunt urmărită de ghinion, pentru că atunci când shimbam ceva, în primă fază parcă eram paralizată. Frica, emoția și încercarea mă paralizau, apoi, după o vreme realizam că a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla.

Ratezi ținta

Când cineva îți dă o minge, vezi ce faci cu ea. Pandemia mi-a pus în față câteva cărți și mi-amintesc de un pasaj care suna cam așa „cele mai multe pierderi le văd la locul de muncă. Șefii, liderii, responsabilii de resursa umană – sunt atât de limitați în gândire și pierd esențialul: resursa! Trăim vremuri grele, când nu ți se cere ceva, oferă tu altceva. Bani, contexte, soluții, oferte de evoluție, șanse….” Și vorba aia, dacă ai avut șansa să dai gol și tu ai ratat, dar totuși crezi ca ai reușit, al cui e golul sau câștigul? Este pe termen scurt sau lung?

Nu mai comunicăm la fel de bine

Când eu vorbesc de mere, iar tu de ultima invenție  – e clar! Frecvențele sunt diferie, subiectele sunt uzate, vibe-ul se schimbă și nu mai ai aceeași dorință de interacțiune, de a petrece timp cu acel sau acei oameni. Dar asta nu înseamnă că unul e defect, pur și simplu, drumurile se separă și trebuie acceptat.

Dispare pasiunea

Când pasiunea dispare, dispare relația. Cunoscându-mă pe mine, dacă un lucru nu mă mai pasionează, nu-l mai înțeleg, nu-l mai vreau, mă enervează etc. Și cred că pasiunea într-o relație, aici vorbesc despre  o relație de cuplu, este un condiment esențial.

Nimeni nu mai vrea victime

Bine, bine – ne plângem și bine facem, câteodată. Dar, acum 5-6 ani ani eu eram mereu victima. Pe un front eram vicitimă, pe altul eram invingătoare. Cert este că-mi place mai mult versiunea de acum. Dar și victima și curajosul au un țel comun – să câștige, să supraviețuiască. Doar că nu ai cum să faci două lucruri simultan, nu ai cum să le faci bine. Și dacă ai intrat ca victimă, ieși victimă și ești înconjurat de victime, ah, și e periculos.

E bine să ne plângem, dar nu doar să ne plângem. E bine să avem prieteni și să ne putem da masca jos și râde cu adevărat sau plânge, dar nu toți ne sunt prieteni și nu toți vor să știe tristețea sau bucuria ta. Unii vor ca tu să știi despre ei, doar despre ei. Și, câteodată, e bine doar tu să știi despre ei, nu și ei despre tine. 🙂

Relațiile se termină pentru că noi vrem să se termine. Pentru că devenim altcineva în fiecare zi, pentru că nu mai facem compromisuri, pentru că uităm de ce ne-am îndrăgostit sau pentru că nu am fost inventivi, sau la fel de implicați pentru a o întreține. Dar o poveste care se termină dă naștere la alta nouă, așadar, oricând termini un capitol, începi altul. Cu sau fără voia ta 🙂