Jurnal de Ianuarie: Luni și nimic

Nici nu plouă, nici nu ninge. Nici prea frig, nici prea cald. Este o vreme atât de neutră încât nu-ți induce nici o stare, nici buna, dar nici rea. Am ieșit la ora 8 cu termosul de cafea, mi-am pus căștile și am pornit un podcast, plimbându-mă fără o destinație anume. Singurul scop este doar să ating numărul de pași zilnic, pe care, în absența sportului, îi ignor complet. Îmi place, de asemenea, să ascult podcasturi în timp ce mă plimb.

Văzute pe stradă

  • Oamenii par sau sunt triști la 8 dimineața
  • Nu se plimbă nimeni pe stradă, toți stau și așteaptă să li se încălzească mașina
  • Ești privit ciudat dacă ieși să bei o cafea – diferit și singur (pățesc asta și dacă ies la restaurant singură, dar doar în România m-am lovit de astfel de priviri, câteodată aceste priviri au fost verbalizate)

Auzite în căști

  • Agile nu te scapă de probleme, te ajută doar să nu transpiri când acestea apar
  • Dacă lucrezi urmând un framework (cum ar fi SCRUM), nu te aștepta să aduci soluții peste noapte; la început, s-ar putea să pari scufundat în ocean
  • Angajații buni vs. angajații răi sunt un paradox, iar rolurile se pot schimba într-o clipă
  • Ironic, dar am simțit asta până în creștetul capului. Dacă vorbim aceeași limbă, nu înseamnă neapărat că ne și înțelegem. Bariera lingvistică este una dintre micile probleme. Perspectiva, deschiderea, direcția și învățarea continuă sunt factori mult mai relevanți
  • Încearcă orice sport și vei înțelege ce-nseamnă introspecția și adaptarea